vineri, 1 mai 2009

Azi dimineata, la servici era un homeless care dormea la usa din spate acoperit de cutii de carton. L-am trezit si i-am zis ca nu poate sa doarma acolo si ca trebuie sa plece. Saracul de el era murdar tot si putea a nespalat. L-am intrebat cum de a ajuns in situatia asta si mi-a zis ca a trait in Mexic timp de 10 ani unde avea o afacere si ca acolo a fost martor la o crima pusa la cale de politia corupta de acolo. Nu mai stiu in ce oras s-a intamplat asta. In plus sotia lui, mexicana, s-a folosit de el si a fost nevoit sa plece. Nu am stat sa vorbesc prea mult cu el pentru ca trebuia sa imi vad si de treaba mea. Nu stiu cat adevar este in ceea ce a spus el, pentru ca multi oameni ca el inventeaza povesti doar ca sa para altfel in ochii celor care sunt mai bine decat ei, dar o poveste ca asta nu prea pare trasa de par. Oricum, este o poveste trista. Cateodata mai ia si el niste bani de pe sticlele de plastic pe care le mai strange de pe strada. Ce mi-a placut la el a fost ca i-am zis sa-si arunce gunoiul in tomberon si chiar asa a facut. Nu am strans nimic dupa el in afara de cartonul cu care isi facuse adapostul.