Nu sunt un mare fan al boxului desi imi place sa ma uit la box daca am ocazia. Zilele astea a fost meciul dintre Lucian Bute si un mexican, Andrade, pe care l-a batut prin KO in repriza a patra. Am citit azi in GSP ca a dedicat victoria tuturor romanilor. Nu m-a impresionat prea mult chestia asta la inceput, dar cand i-am zis colegului meu jamaican de victoria lui mi-a zis ca a vazut meciul si a fost bun si ca a auzit de el pentru ca a trait o vreme in Montreal si e cunoscut acolo. Faptul ca l-am auzit pe el apreciindu-l m-a facut sa ma gandesc ca am de ce sa fiu mandru pana la urma pentru ca e un roman care a obtinut si si-a aparat cu succes un titlu mondial, iar sportul e intr-adevar, cum spunea odata Cristian Topescu, un ambasador mult mai bun decat orice relatii diplomatice. Nu sunt nationalist, ca alti romani de pe aici, care sunt nationalisti fara sa stea in tara, am venit aici doar ca sa muncesc si sa am o viata de care sa fiu multumit impreuna cu familia mea, dar victoria lui Lucian Bute m-a facut mandru. Azi am aflat si eu ca meciul a fost transmis pe TSN, dar eram ocupat cu studiul. Am alte prioritati. Daca deschid televizorul 3 ore pe saptamana e mult.
Azi a fost si ziua nationala a Romaniei. Oare de ce intr-o zi ca asta trebuie tinute discursuri sforaitoare despre patriotism cand cei care le tin nu au nici un sentiment patriotic in ei. Dupa parerea mea, patriotismul este acel sentiment care te indeamna sa faci ceva pentru poporul tau in fiecare zi. Patriotismul nu trebuie sa apara ca un discurs lipsit de continut doar la 1 decembrie, 9 mai sau alte zile cu semnficatie istorica. Patriotismul inseamna sa nu inseli sperantele celor care te-au sprijinit si ti-au dat votul; insemna sa vezi intai interesele celor multi si apoi interesele celor putini (sau de grup). Ar mai fi ceva de spus ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu