Focuri de artificii

Zilele astea a fost o competitie internationala de focuri de artificii la English Bay. A fost foarte frumos, fiecare lansare de artificii este insotita de muzica. Se pare ca aceasta competitie este una dintre cele mai mari din lume si se numeste "Celebration of Light". Va las sa vedeti si voi ce-am filmat aseara. Al doilea film are muzica lui Vangelis din filmul "Alexandru cel Mare", iar melodia se numeste "Across the Mountains".

Caldura mare si... China

Azi s-au depasit recordurile de temperatura pentru Vancouver din ultimii 49 de ani. In Downtown au fost 31 de grade, iar in New Westminster, care este undeva mai inspre interior erau 35 de grade Celsius. Parca am adus aici numai recorduri de cand am ajuns aici. Iarna au fost niste zapezi cum nu au mai fost din anii '60, iar acum niste calduri ca in Romania. Aici o vara fierbinte este de 25 de grade. Doar 6% din populatia MetroVancouver au instalat aer conditionat in casa, deci nu se asteptau niciodata la asemenea temperaturi.

M-am dus in oras cu niste treaba si am luat, bineinteles, SkyTrain-ul care s-a intamplat sa aiba probleme si a mers mult mai greu din cauza caldurii, probabil ca sinele erau dilatate. De obicei cand stai asa obisnuiesti sa intri in vorba cu oamenii de langa tine, mai intai vorbesti despre vreme, despre motivele pentru care merge trenul asa de greu, s.a.m.d.. Eu am intrat in vorba cu un chinez, care studia ceva. L-am intrebat daca este greu sa inveti mandarina sau cantoneza (principalele dialecte din China), pentru ca si eu as vrea sa urmez niste cursuri odata. A zis ca da. El de fapt invata japoneza, pentru ca avea nevoie de niste credite pentru universitate si invata japoneza ca a doua limba. Mi-a zis ca a vrut sa invete japoneza deoarece el a trait si sase luni acolo, in Tokyo. Am vorbit despre Tokyo, ce fel de oras este, despre Vancouver. Despre Tokyo a zis ca e un oras alert, agitat, iar Vancouver nu e un oras in care sa traiesti si sa lucrezi, ci unul in care sa te retragi la pensie, pentru ca este cel mai frumos oras din Canada. Si asa si este...

Am vorbit despre China, de ce au venit parintii lui aici. Daca era din cauza regimului comunist de acolo sau nu. Mi-a ca nu numai regimul comunist e de vina, ci si faptul ca au vrut sa aiba o alta viata. Incet discutia a derapat spre istorie si politica. Amandoi am cazut de acord ca pentru China e mult mai bine sa ai o mana de fier care sa conduca tara, pentru ca foarte multe regiuni ar dori sa se separe de China, iar daca nu ar fi o mana de fier ar cadea totul in anarhie. Daca stai si te gandesti cam asa e situatia, pentru ca China nu a avut un regim cu adevarat democratic niciodata, cu exceptia inceputului sec. al XX-lea, dupa ce a fost inlaturat imparatul, iar conducerea tarii a fost preluata de Sun-Yat Sen (a propos, sunt niste gradini in Vancouver care ii poarta numele), apoi o parte a cazut sub dominatie japoneza, iar celelalte regiuni s-au aflat in razboi civil. Apoi puterea a fost preluata de comunisti. Mii de ani China a fost condusa de imparati, care numai regim democratic nu aveau. Mi-a mai zis ca situatia in China se schimba treptat pentru ca acum capitalismul e foarte puternic, chiar daca la putere se mai afla inca partidul comunist. Si vorbind de regiuni, mi-a mai spus ceva foarte interesant. Mi-a zis ca acolo, pe buletin, spune ca esti cetatean chinez, dar mai este precizata si etnia din care faci parte sau tribul, pentru ca sunt foarte multe minoritati acolo, fiecare cu limba lor. Am mai vorbit de politica internationala si am zis ca trebuie ca China sa fie o tara puternica, pentru ca Rusia nu mai este ce a fost, iar SUA au nevoie de un echilibru in balanta puterii internationale. O discutie foarte interesanta generata de caldura infernala din Vancouver. Nici macar nu l-am intrebat cum il cheama, nici el nu m-a intrebat pe mine. Mi-am mai exersat engleza cu ocazia asta, si el la fel, desi vorbea cu accent, o vorbea foarte bine.

Drumul spre Whistler

Azi am avut o livrare la Whistler si am plecat cu Matt. Nu conteaza livrarea. Important este ce am vazut pe drum. E o frumusete... Mergi pe autostrada spre Whistler cu muntele intr-o parte si cu oceanul in partea opusa. La Whistler se vor tine probele de ski alpin si cele de sanie si de bob din 2010 de la Olimpiada. Efectiv, pe drumul ala admiri pur si simplu privelistea, care nu e reflectata pe deplin de pozele din postarea asta (imi pare rau ca le-am facut cu telefonul si nu aveam camera la mine). Era minunat... Soare, cer senin, muzica de la radio, mai ales ca erau melodii rock vechi, care, nu stiu cum, se potriveau de minune cu privelistea... Pot spune ca azi pe autostrada spre Whistler am fost fericit.


Asta este muntele Blackcomb, unde se vor tine niste probe de ski de la Olimpiada.


Asta este un ghetar care se afla intre Squamish si Whistler. Trebuie sa precizez ca Squamish este intre Vancouver si Whistler.


Restul sunt poze facute cand m-am intors pentru ca am avut un unghi mult mai bun decat la dus.

iPod-ul si implicatiile sale

Cand am ajuns aici am fost frapat de cat de multi oameni, tineri si mai in varsta, au in urechi castile de la iPod. Nu conteaza de care este, mic de 2 GB sau mai mare, cum ar fi ultimul aparut pe piata, cu touchscreen si memorie de 8 sau 16 GB, sau iPhone-ul, care combina calitatile unui telefon cu cele ale unui iPod. Poti sa descarci in ultimele doua o multime de aplicatii de pe internet, cum ar fi Skype sau jocuri, care de care mai ciudate sau aplicatii care sunt inutile, dar pe unii ii distreaza, cum ar fi iFart (daca nu stiti ce face cautati in dictionar cuvantul "fart").

Tehnologia ar trebui sa contribuie la usurarea comunicarii intre oameni, dar se pare ca nu reuseste asta, ci contribuie la creearea unui "autism tehnologic", care inseamna ca fiecare prefera sa se refugieze in lumea muzicala a unui minuscul iPod sau in lumea virtuala a jocurilor pe calculator in retea, unde crezi ca esti personajul pe care-l joci si nu tu insuti. Cateodata stau in statia de autobuz si fac "greseala" sa intreb pe cineva daca stie cand vine autobuzul si trebuie sa ma pun in fata persoanei respective ca sa fie atenta la intrebarea mea pentru ca muzica din casti nu o mai face sa fie receptiva la ceea ce este in jur. Am citit o stire cum ca in New York o fata, adolescenta, a cazut intr-un canal de pe strada din cauza ca nu a fost atenta pe unde mergea deoarece scria SMS-uri. Nici canalul nu era amenajat corespunzator, dar nu cred ca era vina companiei care administra canalul de pe strada, ci a fetei. Sunt multe cazuri de persoane care sunt lovite pe trecerea de pietoni de masini traversand pe rosu, pentru ca nu au fost atente deoarece vorbeau la telefon sau soferi care provoaca accidente deoarece vorbesc la telefon. Tehnologia, mai ales cea din domeniul comunicatiilor cred ca ne face sa ne pierdem instinctul de autoconservare, care ne-a facut sa avansam ca specie pe planeta asta.

Fotbalul in Canada

Ieri a fost meciul dintre Vancouver Whitecaps si Puerto Rico Islanders. Pana la urma Vancouver au castigat cu 4-2, dar altceva m-a frapat. Ieri seara a fost furtuna cu fulgere si tunete. Nu am reusit sa vad prima repriza pentru ca uitasem de meci, dar am vrut sa vad repriza a doua si, spre surpriza mea, arbitrul a intrerupt jocul din cauza furtunii si a ploii, bineinteles. Dar faza ciudata este ca nu a intrerupt jocul din cauza ca mingea nu mai putea sa sara din cauza terenului imbibat de apa, ci pentru ca se temeau de fulgere si tunete, iar intreruperea a fost de 2 ore si 7 minute. Regulamentul FIFA spune clar ca poti intrerupe un joc din cauza ploii sau a zapezii pentru maxim o ora. Este prima oara cand am vazut un joc intrerupt 2 ore. Ma intreb cat de mult cunosc arbitrii din tara asta regulile fotbalului (european)?!

Lupul rosu nord-american

Mai inainte am venit de la bazin, unde ma duc sa ma mai recreez din cand in cand. Dupa ce inot ma duc in jacuzzi, care este unul public. In Canada oamenii intra in vorba cu tine chiar daca nu te cunosc. Intra un nene acolo si zice ca ii place foarte mult sa stea in jacuzzi, dar i-ar placea mai mult sa traverseze canalul dintre Vancouver si North Vancouver inot, dar spunea ca probabil ar muri din cauza temperaturii si a vaselor care trec pe acolo. Spunea ca ii place sa navigheze cu barca. I-am zis ca am si eu un prieten care pescuieste in golf somoni, dar ca are voie sa pastreze doar doi de o anumita greutate daca nu ii comercializeaza. Din vorba in vorba am ajuns sa-mi spuna ca are acasa un lup rosu nord-american din zona arctica, care este si o specie pe cale de disparitie. L-am intrebat daca nu ii este greu sa-l tina si mi-a zis ca trebuie sa se duca in fiecare an la tribunal ca sa obtina autorizatia de a-l creste. Cam asa arata unul:

Mi-a povestit o intamplare cu lupul lui. Cica i-a luat portofelul, in care avea si PIN-ul de la card, a ajuns tocmai in Downtown Vancouver (el sta in Surrey, care este la o distanta de aproape o ora cu masina), unde a muscat o femeie de brat, iar apoi a venit inapoi singur. Mi-e greu sa cred asta, deoarece nu stiu de unde stia el ca a muscat tocmai o femeie sau ca a muscat pe cineva, daca nu a fost capturat. Oricum, avea o fata de om "deranjat" mintal, dar povestea era interesanta si de aia am vrut sa o scriu aici. In discutie a mai intrat si un chinez, care a spus ca lupii ataca in China in echipa, unul sare in spinarea animalului, iar celalalt sare la beregata. De fapt nu numai in China se intampla asta, ci peste tot in lume unde sunt lupi. A propos, Romania este singura tara din Europa unde lupii mai bantuie inca in haite. In Suedia si Norvegia sunt in libertate mai putin de 10 (asta acum 3 ani, poate de atunci s-au mai inmultit). Ar fi bine sa se inmulteasca pentru ca s-ar reface ecosistemul.

IKEA

Nu stiu cum este magazinul din Bucuresti, dar ce nu imi place la asta de aici e tavanul. Iti da impresia de lucru neterminat, iar asta am observat la multe magazine de aici. Se vede tot sistemul de ventilatie, iar aspectul este unul de depozit de doi lei. Uneori, la alte magazine, poti sa vezi parti lipsa din peretii de sus de parca ar fi fost scena unui atentat sau muncitorii si-au facut de cap pe acolo. La marile magazine din centru vezi tavane false, frumoase, dar la magazinele de marime mijlocie nu prea vezi asta sau la cele din zonele mai indepartate, cum este IKEA, nu prea vezi asa ceva.

Sacosa de la Plus

Ieri am fost in oras si a fost foarte frumos. O zi foarte insorita si calda pentru Vancouver. Am zis sa mergem in Stanley Park si apoi la un film in Metrotown la "Harry Potter si Printul Semipur". In Stanley Park am mers la acvariu, care este cel mai mare din Canada si a fost inaugurat de regina Elisabeta a II-a in 1983. Aici am vazut diferite vietuitoare marine: delfini, belugi (balene albe din zona arctica), iar doua dintre ele au pui, pesti din diverse zone ale Pamantului, broaste, vidre de mare de pe coasta de vest a Canadei. Acolo au si restaurante fast-food, unde daca le arati cardul de membru, care este de fapt un abonament anual, ai reducere 20% la toate produsele lor si intri la acvariu fara sa mai stai la coada ca sa cumperi bilete, iar coada este tot timpul foarte mare.

Cel mai interesant totusi mi s-a parut un grup de romani care venisera in vizita la cineva aici, iar o femeie din grupul ala avea o sacosa de la Plus in care-si cara nu stiu ce lucruri. Da!!!!!!!!!! De la PLUS, magazinul ala din Romania, unde chiar daca au produse bune, totusi nu vii cu sacosa aia pana in Canada, unde gasesti si aici sacose de alea ieftine. Imi venea sa-i spun "bai fimeie, cum de te-ai gandit sa vii cu sacosa asta pana aici ?", dar pana la urma am zis sa nu intram in vorba cu ei. La inceput eram entuziasmat cand auzeam vorbindu-se romaneste pe strada, ii salutam si intram in vorba cu ei, dar pana la urma ne-am gandit ca nu sunt prietenii nostri sau rudele noastre, asa ca am invatat sa nu mai bagam in seama cand auzim vorbindu-se romaneste si apoi nu legi prietenii pe strada.


Puiul s-a nascut pe 7 iunie si e gri in primele luni de viata, asa cum se vede in poza de mai sus.


De la magazinul de la iesire puteai sa cumperi o multime de jucarii pentru copii, si nu erau putini copii acolo.

Rufe

Mai inainte am fost sa iau rufele de la uscator. Dar pe cine intereseaza asta ? Nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre faptul ca ne este dor la amandoi de mirosul de rufe uscate proaspete pe sarma, care inca mai pastreaza mirosul de Lenor. Aici nu ai voie sa intinzi rufele la uscat pe sfoara pe balcon, iar oamenii sunt obligati sa si le usuce in uscator, ceea ce afecteaza fibra si le face mai subtiri si fragile, iar mirosul de balsam de rufe nu se mai simte aproape deloc.

Canadieni draguti

Ieri am iesit de la servici si m-am dus la un magazin de langa noi sa imi iau un Pepsi. De la serviciul meu pana la statia de autobuz fac 15 minute. Magazinul era deja inchis, dar m-au lasat sa imi cumpar sucul. Cei care vindeau erau de fapt proprietarii, care detineau si fabrica de lactate pe langa care functiona si magazinul. M-au intrebat daca ma duceam la statia de autobuz, le-am zis ca da, iar ei mi-au zis ca ma duc ei acolo. Mi-au zis sa astept in masina. Dupa ce am plecat cu masina m-au intrebat unde stau si le-am zis ca stau in New Westminster, unde stateau si ei. M-au intrebat care e adresa si m-au adus pana acasa. Pe drum m-au intrebat de unde sunt, ce-am fost acolo, ce m-a facut sa vin aici, cum e viata in Romania si ce am de gand sa fac aici. Le-am zis toate astea mancand cirese, asa cum erau cele din fata blocului de la Bacau, si prajituri. A fost o discutie foarte relaxanta si placuta si mi-a intarit ideea conform careia canadienii sunt oameni draguti, de treaba.

Ziua Canadei

Chiar daca a fost pe 1 iulie, am uitat sa postez niste poze de acolo. Am fost pe malul fluviului Fraser unde au fost focuri de artificii. Se pare ca a fost mult mai frumos la English Bay. Pacat ca le-am facut cu telefonul.


Alta data eram in pauza, la servici si era o zi frumoasa si am iesit sa mananc in parcul de langa mine, iar acolo sunt tot timpul porumbei, iar daca ai ceva de mancare vin tot timpul la tine si mai ca-ti fura din mancare. Daca le arunci o firmitura imediat ii vezi ca se aduna in card.

A propos, aia e mana mea.

Alta data am prins apusul asta peste Downtown, iar poza este facuta din SkyTrain. In centru se vede BC Place, unde va avea loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 2010.

Ganduri despre... multe

Ma gandeam azi la ceea ce este aici in Canada si comparam cu ceea ce este in unele tari din Europa. Citeam in ziar azi, de exemplu, ca un tip, supranumit "printul marijuanei", care a vandut cateva milioane de seminte in SUA, va fi extradat, dar nu inainte de a face un tur prin cele mai importante orase din Canada, unde va participa la conferinte care militeaza pentru legalizarea marijuanei. Ideea pe care vreau s-o spun este urmatoarea. Oare toleranta asta, care este buna pana la un punct, si care este dusa la extrem in cazul drogurilor usoare si altor lucruri privite ca normale aici, tine cumva de valorile si traditiile unei societati, in general, si al societatii canadiene, in special ? Ma gandeam azi, asa cum m-am gandit de multe ori pana acum, ca in Canada nu exista deloc traditii, valori perene, ci doar iepurasul de Paste, Mos Craciun, reclame in ziare, la radio si la televiziune si aniversarea companiilor, cum ar fi aniversarea celor de la 7Eleven, care sunt de 40 de ani in Canada si care dadeau cateva mii de Slurpee-uri gratis (asta e o bautura in pui gheata macinata si suc la dozator si il bei cu paiul dintr-un pahar de plastic... mare scofala).
Ma gandeam la traditia religioasa de aici, care este protestanta si care nu are nici un fel de culoare si diversitate. Vorbeam odata cu o colega de la servici, era in preajma Craciunului sau eram pe 7 ianuarie, nu mai tin minte exact, si ii spuneam ca noi avem si ziua numelui, nu numai ziua de nastere, iar ea a zis ca asa este si la catolici, dar nu la protestanti. In momentul ala m-am gandit cat de goala trebuie sa fie viata cand nu ai nimic ce sa celebrezi. Revenind la ideea de mai sus, cred ca modul in care gandesc oamenii de aici, are legatura cu modul in care a luat nastere Canada, cu o populatie majoritar protestanta la inceput, chiar daca acum catolicii sunt predominanti in statistici. Protestantii au avut atitudinea toleranta fata de toti cei care au venit in America, iar mentalitatea asta a ramas. La fel este si in tarile protestante din Europa, vezi Olanda care a fost prima tara din lume care a legalizat casatoriile homosexuale, compara tratamentul imigrantilor in tari precum Olanda, Norvegia, Suedia cu cel din tari precum Spania, Italia, Franta sau Anglia. Exista o toleranta mult mai mare in primul grup. Cum spuneam, toleranta e buna pana la un anumit punct, pentru ca, pana la urma, imigrantii care au venit in Europa au adus cu ei si valorile culturale de la ei, dar partea proasta e ca au incercat sa le pastreze si au refuzat sa se integreze, iar de aici au luat nastere conflictele. De exemplu, musulmanii din Franta au incercat sa impuna purtarea valului de catre unele femei motivand ca este legat de religie, cand nu este asa deloc. Atitudinea presendintelui Sarkozy si a Parlamentului francez a fost sa interzica prin lege purtarea acestui val in Franta. Mi s-a parut o atitudine normala, pentru ca aceasta situatie o compari cu aceea cand te duci in casa cuiva. Acea persoana are anumite reguli in casa sa, iar tu care ai venit acolo si esti oaspete nu schimbi regulile deja impuse. Iar aici tine si de intergrarea ta in societatea respectiva. Te integrezi respectand legile de acolo si nu venind cu legile tale. Aceasta toleranta absoluta nu poate duce la ceva concret.

Aici, desi sunt legi care sunt foarte bine respectate, fiecare poate sa se manifeste cum vrea, iar asta e bine, dar reversul este ca nu se va putea reusi sa fie create niste valori culturale si de civilizatie solide. Fiecare e unic si vrea sa fie unic, si fiecare trage in directia sa, fiecare are opinia sa pe care nu o poti schimba, de aici lipsa consensului asupra unor lucruri general valabile, iar lipsa consensului nu duce la nimic constructiv. Singurul lucru general valabil este ca fiecare are dreptate si are dreptul sa tina la parerea sa, iar tu nu ai dreptul sa ii spui ca lucrurile stau cu totul altfel, pentru ca atentezi asupra dreptului sau la libera exprimare. Cine va vorbi peste cateva sute de ani de civilizatia si cultura canadiana ? Nimeni. Dar cine va vorbi peste cateva sute de ani de civilizatia si cultura franceza, engleza, italiana, chiar romana; europeana, in general ? Multi. De ce ? Pentru ca noi, ca europeni, avem in spate istoria si cultura care ne dau o forma si un drum de urmat. Aici nu ai parte de asa ceva. Iar ei stiu asta si, probabil, ii doare. Ca exemplu, a fost angajata la servici la Ana o noua fata, care i-a zis ca e nascuta in Canada si e "canadianul tipic", adica plictisitor. De ce a zis asta ? Pentru ca aici nu exista o istorie, o cultura puternica precum in Europa, ceva de care sa poti vorbi intr-o discutie cu cineva, iar cand ii spui cuiva ca esti din Europa, deja stiu ca ai o istorie in spate si ceva de care sa vorbesti. Ei au doar economia, care nu creeaza valori perene (vezi aniversarea de mai sus). De aceea sunt fascinati de Europa si de tot ceea ce inseamna Europa.