marți, 11 septembrie 2012

Sandwich management

Spuneam intr-o postare pe pagina mea de Facebook ca am fost apostrofat de managerul meu in stilul "sandwich management". Prima data am auzit de termenul asta in serialul "Neveste disperate", daca va vine sa credeti. Totul a pornit de la faptul ca o proasta de la mine de la servici nu a vrut sa respecte o regula (nu intru in detalii), iar faptul ca eu am spus ca nu se poate sa facem asta a determinat-o pe ea sa imi faca reclamatie la managerul meu.


Asta se intampla intr-o vineri, inainte de la long weekend-ul de Labour Day. Imi spune el la telefon ca o sa vorbim marti. Era el foarte indignat ca vaca aia l-a sunat acasa, pe celular. Martea de dupa long weekend, dimineata la prima ora ma intreaba managerul meu, care este un tip cam de varsta mea, dar la a doua casatorie (nu are asta vreo relevanta, ci am spus-o doar ca fapt divers), cum s-au intamplat evenimentele de vineri. Ii spun cum s-au intamplat, el ma asculta calm, dar apoi incepe tirada.

Ca nu se poate sa fac ce am facut pentru ca ceilalti colegi au intaietate cand vine vorba de ceva si nu trebuie sa le spunem noi ca nu se poate, ci sa le oferim optiuni. Nu sa le spunem "nu" din start. Predica asta a tinut cam 5-10 min, cred eu. La sfarsit imi spune ca totusi eu fac o treaba buna acolo si ca sunt apreciat pentru munca pe care o fac acolo. M-a durut efectiv la basca de partea asta.

Deci cam asta inseamna sandwich management, care este o tehnica de manageriat care ii invata pe oameni in scoala. Probabil ca si in Romania se preda asta la cursurile de management. Tehnica e simpla. O critica negativa o imbraci in doua felii pozitive. In cazul de fata a fost vorba de faptul ca mi-a auzit punctul de vedere, dar nu mi-a fost ascultat, apoi m-a certat, iar apoi mi-a zis ca mi-a fost apreciata munca. Cam asa se manageriaza pe aici. Unii o fac mai bine, altii mai putin bine. Dupa tampenia asta am luat decizia sa-mi schimb jobul, asa ca acum imi caut alt job. Da, in nici un job nu o sa intalnesc managerul perfect sau colegii perfecti, dar ce s-a intamplat acum a fost total nedrept. Vaca de care v-am spus lucreaza in HR, iar astora le place s-o faca pe Dumnezeu cu tine. Ei au painea si cutitul. De aia e bine sa-i pupi in cur ca sa le luceasca de curatenie si sa te faci prieten cu ei. Mie nu mi-a iesit faza.

4 comentarii:

  1. Am inceput sa iti citesc blogul de vreo 2 zile. Imi place ideia ta de a povesti despre viata ta in Canada. Este o ideie buna. La acelasi lucru ma gandeam si eu cand o sa ajung in Canada...daca o sa ajung. Sunt inca in Romanica noastra saraca la toate capitolele. De multe ori m-am gandit sa fac acest pas si de tot atatea ori m-am razgandit. Acum, mai mult decat precedentele tentative, simt ca trebuie sa fac sa scimb ceva. Asa ca am inceput sa ma informez, sa caut si te-am gasit pe tine. Sunt foarte multe informatii despre emigrare in Canada dar tot am sentimentul ca imi scapa ceva. Mult succes!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si ce crezi ca lipseste si as putea sa vorbesc despre subiectul ala pe blog ? Astept sugestii. Numai bine si multumesc pentru comentariu.

      Ștergere
  2. Am ajuns prin 2010 cu lectura si pare sa fie cel mai aproape de ce ma interesa pe mine - viata de zi cu zi. As fi dorit sa vad si o latura financiara, un buget lunar asa cum reusiti sa va descurcati. Noi suntem destul de comozi si preferam sa ne facem viata cat mai usoara (de aceea ne place Vancuver)Eu am un copil de 4 luni si trebuie sa imi fac foarte bine temele.
    Felicitari pentru blog!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca vrei o discutie mai detaliata mai bine trimite-mi un mesaj pe pagina de Facebook. Am o postare "Costul vietii in Vancouver", dar scrie-mi, te rog.

      Ștergere